Dec 04 2024 5 mins 1
Cum a ajuns la un pas de Cotroceni Călin Georgescu, instrumentul unui ”actor statal” care a atentat la suveranitatea României (G4Media) - Georgescu e candidatul Moscovei? Ce face România cu el? (DW) - Atenție, în următoarele 48 -72 de ore, Rusia își va intensifica atacul la maxiumum. Ce să urmărim - Interviu cu Corneliu Bjola (SpotMedia)
- Instabilitatea politică şi surpriza-şoc a primului tur al alegerilor au costat România până acum 10 mld. euro (Ziarul Financiar)
Cum a ajuns la un pas de Cotroceni Călin Georgescu, instrumentul unui ”actor statal” care a atentat la suveranitatea României: explicații despre eșecul statului în fața unui candidat susținut de Rusia, legionari și interlopi (G4Media)
Documentele serviciilor de informații, desecretizate miercuri, arată cine e de fapt Călin Georgescu: un candidat susținut de ”persoane care au atentat la suveranitatea României”, cu o campanie pe Tiktok ”coordonată de un actor statal”, similar cu campania Rusiei înainte de invadarea Ucrainei. Desecretizarea decisă de președintele Klaus Iohannis e salutară. Dar documentele ridică o întrebare legitimă: cum s-a ajuns aici? Cum a ajuns statul român ciuruit, penetrat de propaganda străină, incapabil de reacție în fața unei veritabile invazii străine?
Jurnalistul Cristian Pantazi, redactor șef G4Media, are mai multe explicații.
Prima explicație vine de la vârful statului. Președintele Klaus Iohannis a dat timp de zece ani, zilnic, mesajul de non -combat, de neimplicare și de indiferență. Iar statul român funcționează după exemplul ierarhic: dacă șeful nu muncește, atunci nimeni nu muncește. Procurorii nu au făcut dosare, CNA nu a sancționat derapajele teribile de la televiziunile borfașilor, politicienii nu au muncit în interes public.
Al doilea motiv: procurorii-șefi numiți de președintele Iohannis. Dacă ne referim la Parchetul General, cel care ar fi trebuit să ancheteze antisemitismul și propaganda legionară, G4Media a scris constant despre numirile iresponsabile făcute de Iohannis: Gabriela Scutea și Alex Florența, doi procurori fără palmares, fără respect în branșă, fără curaj.
Al treilea motiv: implicarea serviciilor în politică. E notoriu faptul că, din cauza toleranței și dezangajării lui Iohannis, serviciile secrete s-au băgat până peste gât în scena politică și economică. Așa au ajuns să creeze monștri precum George Simion (pentru a scădea scorul PSD), apoi Diana Șoșoacă (pentru a scădea scorul lui Simion), apoi Călin Georgescu (tot pentru a-l coborî pe Simion). Toate sunt experiemente sociale și politice care au scăpat de sub control, cum le-a scăpat de sub control și Sorin Ovidiu Vîntu, și Sebastian Ghiță în trecut.
Georgescu e candidatul Moscovei? Ce face România cu el? (DW)
Analiză: Se înțelege din documentele desecretizate de CSAT că instituțiile de forță ale statului știau cum a fost ajutat Călin Georgescu din exterior și prin acțiuni ilegale să ajungă în turul al doilea, dar au tăcut.
Toate documentele desecretizate de CSAT scot în evidență succesul Rusiei în deturnarea campaniei electorale din România. Dar dacă totul a fost pregătit din timp, de ce SRI nu a făcut nimic să prevină imixtiunea, de ce n-au ajuns la Parchetul General date semnificative? De ce procurorii l-au exonerat de răspundere pe Georgescu, deși declarațiile lui legionaroide erau evidente? De ce în ceasul al 12-lea CSAT nu a trimis aceste documente Curții Constituționale înainte de validarea primului tur de scrutin al prezidențialelor?, înreabă jurnalista Sabina Fati pe pagina DW.
În fond, dacă toată campania a fost aruncată în aer de Rusia, ar trebui să meargă România mai departe cu un proces electoral viciat? Ar fi trebuit Curtea Constituțională să ceară rapoartele CSAT înainte să valideze primul tur? Ar trebui reluat totul de la zero? Sau România merită să meargă înainte cu prezidențialele riscând venirea la putere a candidatului Moscovei?
Atenție, în următoarele 48 -72 de ore, Rusia își va intensifica atacul la maxiumum. Ce să urmărim - Interviu cu Corneliu Bjola (SpotMedia)
În următoarele 48 -72 de ore, Rusia își va intensifica atacul la maxiumum, activând toate rețelele sale de troli pe platformele de socializare pentru a crea confuzie.
Pentru Rusia acest moment este totul sau nimic.
Suntem într-un pericol cum nu am mai fost niciodată, spune Corneliu Bjola, profesor de Studii Diplomatice la Oxford, într-un interviu pentru spotmedia.ro, în care analizează documentele decretizate de CSAT.
Ne putem aștepta la un val colosal de minciuni pe rețelele sociale și canalele media românești afiliate, menit să creeze haos și să legitimeze în mod fals pe un trădător cum este Călin Georgescu drept „președintele României.” Acesta este un pericol real, foarte real, care nu trebuie subestimat!
Georgescu nu trebuie, sub nicio formă, să devină președintele României, mai spune profesorul Bjola.
Întrebarea care se pune este: ne vom ridica, ca țară, la nivelul necesar pentru a ne apăra democrația și suveranitatea, sau vom ceda în fața răului, lăsând tot ceea ce am construit în ultimii 35 de ani să fie distrus de uneltele securist- ceausiste ale Kremlinului?
Instabilitatea politică şi surpriza-şoc a primului tur al alegerilor au costat România până acum 10 mld. euro (Ziarul Financiar)
Surpriza-şoc a primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcţie din stat, câştigat de un candidat prorus cu idei şi discurs incoerente, cu simpatii pentru mişcarea legionară şi care aduce în discuţie conceptul de naţionalizare, a afectat puternic apetitul investitorilor pentru active româneşti, astfel că aceştia au început să vândă.
Este o mişcare care nu a fost anticipată de analişti întrucât acest candidat nu era nici măcar în top 5 în sondaje, astfel că îngrijorarea investitorilor s-a tradus într-o scădere de aproximativ 2,5 mld. euro la Bursa de Valori (din 22 noiembrie încoace) şi un minus de 400 mil. euro pe Pilonul II de pensii. Ieri, ministrul finanţelor, Marcel Boloş, a spus că România a trebuit să recurgă la o parte din rezerva sa de finanţare pentru a acoperi un vârf al plăţilor de aproximativ 6 miliarde de euro în ultimele două luni, pe fondul creşterii tensiunilor politice.
România are un necesar de finanţare de 200 mld. lei (40 mld. euro) în 2024 şi o datorie veche de rostogolit în valoare totală de 916 mld. lei (183 mld. euro), notează ZF.
