Despre Holocaust

Dialogul dintre Marius Cazan și Emanuel Grec continuă cu o discuție despre ASUMARE. Despre cum se raportează societatea din România de astăzi la trecutul traumatic al exterminării populației evreiești și rome în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Despre mituri, confuzii, distorsionări și promovarea memoriei publice a celor condamnați pentru crimele comise î

În cel de-al doilea episod din acest sezon, Marius Cazan și Emanuel Grec discută despre efortul statului român în primii ani după cel de-al Doilea Război Mondial, de a aduce în fața unei forme de justiție, pe cei vinovați pentru crimele comise în timpul Holocaustului din România. Un dialog despre contextul în care au apărut Tribunalele Poporului. Deseori contestate a

În România de astăzi se construiesc proiecte care promovează toleranța. Ne afirmăm deschis spiritul civic și valorile democratice. Manifestăm însă empatia selectiv, în situații care nu ne scot din zona de confort. Privim doar partea luminoasă a istoriei, ignorând umbrele care continuă să proiecteze prejudecăți asupra celor pe care îi considerăm ALTFEL. Ana Bărb

A fost antisemitismul un factor de atracție pentru clerul ortodox român sau un semnal de alarmă pentru cei care simpatizau Mișcarea Legionară? Care este impactul presei bisericești asupra preoților și în ce măsură a influențat antisemitismul la nivelul clerului? Nu în ultimul rând, cum se raportează astăzi Biserica Ortodoxă Română la trecutul interbelic, la colab

În continuarea dialogului despre „Clerul ortodox și Mișcarea Legionară” Ionuț Biliuță vorbește despre modul în care clericii se raportează la violențele și crimele legionarilor. Discuția se îndreaptă spre figurile din rândul Mișcării care au avut aderență în rândul preoțimii și, totodată, spre clericii care promovează legionarismul. Marius Cazan și Io

În prima parte a dialogului pe care Marius Cazan îl poartă cu istoricul Ionuț Biliuță aflăm despre profilul socio-cultural al clerului BOR în perioada interbelică, diferite tipologii de preoți din mediul rural și din comunitățile urbane, diferențele regionale, implicarea în viața socială, factorii și contextele care-i fac pe preoți să se apropie de activismul po

Umanitatea stă în ochii privitorului? O întrebare la care Ana Bărbulescu și Diana Dumitru încearcă să găsească un răspuns, în cel mai recent episod al podcast-ului „Despre Holocaust”. Un dialog onest despre studierea Holocaustului în România și în Republica Moldova, despre participarea populației civile la înfăptuirea Holocaustului, despre asumarea responsabi

Manifestările extremiste și apologia extremei dreapta în România și la nivel internațional sunt realități contemporane pe care nu le putem ignora.Care sunt rădăcinile elogierii și cum s-a manifestat în ultimele trei decenii apologia extremei dreapta în România? Cine sunt cei care promovează astfel de agende? Cum comunică și relaționează organizațiile de extremă

Când, cum și cât să vorbim despre Holocaust în școli? De ce ar trebui să învețe copiii din România despre Holocaust? În primul episod al celui de-al doilea sezon al podcastului „Despre Holocaust”, cercetătorul științific Ana Bărbulescu și profesorul Marcel Bartic încearcă să ofere un răspuns, aducând în discuție contextualizarea istoriei Holocaustului, î

O realitate transnațională, susținută de persoane extrem de vocale, negarea Holocaustului reprezintă o modalitate de a distorsiona si vulgariza realitatea istorică. Prin diversele sale forme de manifestare, negaționismul este, în fapt, o expresie a antisemitismului și xenofobiei, o cale deschisă spre discursul instigator la ură.Când a apărut negaționismul ca fenomen �