Dec 10 2024 4 mins 1
Câți români ar fi rămas fără joburi dacă ar fi ieșit președinte Călin Georgescu (Adevărul) - Eroarea care a împiedicat arestarea preventivă a lui Horațiu Potra: procurorul a încadrat pistolul airsoft din mașina mercenarului drept armă letală (Libertatea) - Cine și ce a știut. Ascensiunea legionarismului sub ochii autorităților. Comemorarea lui Zelea Codreanu, de la parastas la salut fascist (Europa Liberă)
Cine să fie candidatul comun? Efectul Iohannis (SpotMedia)
Partidele proeuropene, PSD, PNL, USR, UDMR, au asumat destul de repede nu numai o guvernare comună, dar și desemnarea unui candidat comun la prezidențialele viitoare. Un candidat care ar urma să fie stabilit în baza unor cercetări care să creioneze un profil.
Candidat comun nu garantează nimic, este doar o premisă cu multe semne de întrebare și chiar riscuri. Principalul e ca un candidat comun să fie perceput ca omul sistemului în lupta cu reprezentantul antisistemului.
Până să ajungem la un nume și un chip concrete, ar trebui stabilit dacă acest candidat comun să fie om politic sau un independent de partide.
Un independent ar putea diminua pasivul politicului tradițional, deși susținerea partidelor l-ar contamina, dar nu e clar în ce măsură structurile partidelor ar trage pentru el, ceea ce poate fi compensat numai dacă va fi găsit un personaj cu magnetism excepțional, un fel de Georgescu - varianta bună. Deocamdată, nu se vede, scrie Ioana Ene Dogioiu pe pagina SpotMedia.
Câți români ar fi rămas fără joburi dacă ar fi ieșit președinte Călin Georgescu (Adevărul)
Programul de președinte publicat de Călin Georgescu pe site-ul său prevedea, printre altele că succesul economic al României se va baza inclusiv pe deținerea de către statul român a 51% din companiile străine din România.
Datele consultate de „Adevărul” arată că aproape 1,7 milioane de angajați români ar rămâne pe drumuri, dacă multinaționalele ar pleca din România, gonitte nu doar de preluarea participației majoritare de către stat, ci și de creșterea cotei de impozitare de la 1%, la 2%.
Pe primul loc din punct de vedere al numărului de salariați se află subgrupurile de întreprinderi controlate de persoane juridice sau persoane fizice din Germania (18,1%), pe locul doi sunt cele controlate din Franṭa (11,2%), iar pe locul trei sunt cele controlate din Statele Unite ale Americii (9,3%).
Eroarea care a împiedicat arestarea preventivă a lui Horațiu Potra: procurorul a încadrat pistolul airsoft din mașina mercenarului drept armă letală (Libertatea)
Surse judiciare au declarat pentru Libertatea că procurorul de caz n-a avut suficient de multe probe pentru a proba pericolul care ar fi putut să justifice arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Horațiu Potra.
Arma găsită în mașina lui Potra nu era letală, în plus, era și nefuncțională.
Judecătoria Ploiești a dispus marți, 10 decembrie, să-l plaseze în control judiciar pe Horațiu Potra, mercenarul lui Călin Georgescu, cea mai blândă măsură preventivă.
Acuzatului i-a fost montată o brățară de monitorizare la gleznă înainte să părăsească sediul Poliției Prahova.
Cine și ce a știut. Ascensiunea legionarismului sub ochii autorităților. Comemorarea lui Zelea Codreanu, de la parastas la salut fascist (Europa Liberă)
Europa Liberă publică o serie de articole despre instituțiile publice care ar fi trebuit să intervină pentru ca alegerile prezidențiale din România să nu ajungă să fie „viciate” de „actori statali și ne-statali”. În episodul de astăzi, despre felul în care a crescut legionarismul sub ochii autorităților.
Șapte persoane au fost puse sub învinuire penală și au control judiciar după ce, pe 30 noiembrie, cu o zi înainte de alegerile parlamentare, au participat la comemorarea primului lider al Mișcării Legionare, Corneliu Zelea Codreanu. Evenimentul – organizat la troița ridicată la Tâncăbești, lângă București – a fost relatat de către presă.
Comemorările ținute în public, la Tâncăbești, pentru Zelea Codreanu datează, conform datelor publicate de Mișcarea Legionară, din 1994, adică de 30 de ani.
Troița la care se strâng legionarii vechi și noi, an de an, a fost amplasată în 1993, de Fundația Gavril Ogoranu, pe locul unde au fost executați liderul legionar împreună cu Nicadorii și Decemvirii.
Tot atunci a fost făcută și prima slujbă de pomenire, în prezența unui preot. La momentul 1994, printre participanții la eveniment s-au numărat foști legionari condamnați politic de regimul comunist și urmași ai lor.
