Inflația urcă din nou în noiembrie. O creștere care pune sub semnul întrebării tendința de scădere a dobânzii-cheie. Cu siguranță, BNR se va abține să mai reducă dobânda până când nu va vedea către ce se îndreaptă politica fiscală.
Rata anuală a inflației a urcat în luna noiembrie la 5,1%, conform Institutului de Statistică. În octombrie a.c., inflația anuală era de 4,7%. După cum se poate observa, inflația a crescut din nou luna trecută, o mișcare așteptată. Nu este cea mai bună veste că inflația a revenit în creștere. Ce s-a întâmplat? Este destul de simplu de explicat: deficitul bugetar a ajuns la un nivel imens, iar salariul mediu a crescut mai mult decât inflația. Cu alte cuvinte, politica fiscală și salarială au dus la creșterea inflației. Să reamintim că în luna septembrie a.c. s-a făcut recalcularea pensiilor. Chiar dacă procesul de recalculare a adus și destule nemulțumiri, pentru o bună parte din pensionari, sumele primite după recalculare au fost ceva mai mari.
Așadar, creșteri de salarii mai mari decât inflația, măriri de pensii și un deficit bugetar de peste 100 miliarde de lei, la 10 luni. Toate acestea nu înseamnă altceva decât bani mulți în piață, adică încurajarea consumului, adică inflație. De altfel, BNR a avertizat cu diverse ocazii, dar mai ales în minutele publicate cu ocazia ședințelor de politică monetară că ete posibil să existe o revenire a inflației.
În minuta publicată în 20 noiembrie a.c., BNR preciza că se așteaptă ca rata inflației să crească în ultimele două luni ale acestui an. Ceea ce se și întâmplă deja în luna noiembrie a.c. și mai mult ca sigur se va repeta și în decembrie a.c., o lună care în mod tradițional este a consumului, nu doar pentru populație, ci și pentru bugetul de stat care plătește facturile restante către administrația locală sau companii. Ne place sau nu, realitatea este că inflația poate fi diminuată și cu o restrângere a cererii, adică oprind sursa banilor.
Desigur, rata inflației este influențată și de tarifele energetice, respectiv de plafonarea lor, și de prețurile alimentelor și de tarifele serviciilor. De asemenea, dobânda-cheie care se transferă către dobânzile băncilor comerciale este importantă pentru că dobânzile pot determina o creștere a consumului sau dimpotrivă o inhibare a acestuia.
Cu alte cuvinte, o bătălie eficientă cu inflația se duce pe două fronturi: unul este cel al reducerii deficitelor mari și al doilea este cel al politicii monetare, adică al dobânzilor.
Este de reținut că în urmă cu câteva săptămâni, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, declara explicit că banca centrală va aștepta să vadă orientarea consolidării fiscale pentru a calibra politica monetară. Cu alte cuvinte, guvernatorul BNR ne spune că nu va mai scădea dobânda de politică monetară până când nu se vor vedea primele decizii ale politicii fiscale.
În SUA, de exemplu, ieri s-a anunțat rata inflației care este în creștere, ajungând la 2,7%. Doar în acest punct situația este asemănătoare cu România, în sensul că după o scădere, rata inflației a urcat din nou. Ceea ce, spun analiștii, nu va opri Rezerva Federală americană să mai scadă săptămâna viitoare dobânda-cheie într-o mișcare anunțată.
Dar, economia americană pare stabilizată pe o tendință în scădere. România în schimb are o inflație care evoluează în „dinți de fierăstrău”, o situație complicată chiar și pentru investitorii familiarizați cu volatilitatea piețelor financiare.
Prognozele BNR arată că anul viitor inflația va scădea. Dar, încă sunt multe necunoscute care pot da peste cap evoluția inflației și implicit nivelul dobânzilor.