Era liberală s-a încheiat. Iar națiunile care se bazau pe protecția americană trebuie să aleagă: se înarmează pentru a rezista sau cedează în fața regimurilor autoritare. Iată cum caracterizează revista britanică The New Statesman perioada care începe odată cu inaugurarea lui Donald Trump.
Şocaţi de popularitatea nesfârşită a lui Trump, progresiștii îi blamează pe aceia dintre concetăţenii lor care îl votează, pe care îi văd drept nişte creaturi abjecte, nebuni periculoşi, imbecili.
Dar aceste alegeri par a fi înainte de toate o chestiune de clasă. Disperați de moarte în orașele care fuseseră transformate în deșerturi urbane, muncitorii industriali ai Americii au fost lăsați la voia sorții, victime inutile ale progresului.
În fața lor, o nouă clasă de „lucrători ai cunoașterii”, cu diplome în mână, a pornit cu bucurie către un viitor luminos. Schimbările seismice cauzate de alegerile lui Trump din 2016 au fost puțin mai mult decât un sughiț; povestea și-a reluat cursul.
Revenirea lui Donald Trump marchează un punct de rupere istoric, comparabil în consecințele sale geopolitice cu prăbușirea Uniunii Sovietice: sfârșitul definitiv al unei ordini mondiale caracterizată de democrația liberală.
Odată cu schimbarea regimului în Statele Unite, țările care s-au bazat pe protecția americană sunt acum forțate să facă o alegere: să se înarmeze și să se apere sau să facă pace cu puterile autoritare în creștere. Pentru că nu există cale de întoarcere.
Tabăra democratică liberală își pune ultimele speranțe în Europa – nu Europa care există de fapt, ci talismanul de care ne agățăm pe măsură ce acest continent devine din ce în ce mai întunecat. Aproape peste tot, partidele de dreapta și de extremă dreapta câștigă putere și influență.
Ne așteaptă mari necazuri. Trump a amenințat de mult că va retrage Statele Unite din NATO.
Poate că acesta este doar un truc pentru a forța Europa să-și asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, dar reînarmarea necesită timp.
Cât despre războiul din Ucraina, dacă un acord îl pune capăt prin cedarea în fața lui Vladimir Putin, securitatea europeană ar putea fi spulberată peste noapte.
Combinat cu o datorie federală colosală și în creștere, protecționismul american riscă să provoace un război comercial catastrofal și o nouă criză financiară.
De asemenea, este posibil ca Trump să nu dea curs amenințării sale de a crește dramatic tarifele la mărfurile chinezești, dar negocierile pe această temă ar putea duce la un acord în care să-i cedeze Taiwanul lui Xi Jinping.
Campaniile din Afganistan și Irak au fost fiascosuri care au vaccinat opinia publică împotriva intervenției militare în străinătate, probabil pentru o generație.
Mulți dintre alegătorii lui Trump îl consideră un candidat împotriva războiului. Dacă se va ține de o politică externă realistă, tranzacțională, va evita să se angajeze în cruciade neoconservatoare ruinătoare, așa să fie.
Dar ar putea provoca alte conflicte. Într-adevăr, Trump va căuta cu siguranță să se răzbune pe Iran pentru implicarea într-un complot de asasinat împotriva lui.
În Europa, dacă Putin va fi încurajat de o pace avantajoasă cu Ucraina, perspectiva unui război major devine mai probabilă. Țările baltice și Polonia se pregătesc deja activ pentru această eventualitate. Si orice s-ar întâmpla în Europa, probabil că nu îl va da insomnii lui Donald Trump, scrie The New Statesman, preluată de Courier International.
Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România