Feb 09 2025 3 mins 5
Într-un interviu acordat vineri tabloidului american The New York Post, președintele Trump a confirmat că a vorbit cu omologul său rus, Vladimir Putin. Trump a spus că a purtat discuții cu președintele rus, Vladimir Putin, cu privire la încheierea negociată a războiului din Ucraina. Dar care va fi abordarea Rusiei? - se întreabă comentatorii.
”Trump dezvăluie că a vorbit cu Putin la telefon și spune că președintele rus „nu mai dorește să vadă oamenii să moară” în războiul din Ucraina”, titrează The New York Post.
Și același ziar mai scrie că Trump a spus că dorește să încheie un acord de 500 de milioane de dolari cu Zelenski pentru a accesa minerale rare și gaze din Ucraina, în schimbul garanțiilor de securitate.
”Deși Trump a spus că vrea negocieri cu privire la Ucraina, nu este clar dacă și Putin dorește”, transmite Euronews.
”Trupele sale fac progrese constante pe câmpul de luptă. Kievul se confruntă cu lipsa de oameni și arme. Iar noul președinte al SUA ar putea opri în curând furnizarea masivă de ajutor militar a Ucrainei.
Iar The Associated Press observă că ”Putin este mai aproape ca niciodată de a-și atinge obiectivele în țara obosită de lupte, și sunt puține stimulente care să-l aducă la masa negocierilor, indiferent cât de mult l-ar convinge sau amenința președintele american Donald Trump”.
Totuși, după cum informează The Guardian, ”Kremlinul a declarat anterior că așteaptă „semnale” cu privire la o posibilă întâlnire între Trump și Putin. Șeful Comitetului Dumei de Stat pentru Afaceri Internaționale, Leonid Slutsky, a declarat că lucrările de pregătire a contactelor dintre Moscova și Washington se află într-un stadiu avansat”.
Dar „securitatea central-europeană ar putea deveni o variabilă pentru ajustarea negocierilor dintre Statele Unite și Rusia”, avertizează expertul în relații internaționale citat de Le Monde.
Potrivit acestuia, ”revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și dorința sa de a rezolva conflictul din Ucraina îi provoacă pe europeni să definească o strategie comună de apărare”.
În The Sunday Times, istoricul Mark Galeotti notează că
”soarta Ucrainei în special ar putea depinde de relația personală a lui Trump cu cei doi protagoniști, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. Sau de cine, în cercul său de apropiați, ar putea să se facă auzit de președinte și să influențeze astfel imaginea acestuia asupra conflictului.
Este clar că președinția lui Trump trezește mari speranțe în Rusia.
Putin speră să reediteze, printre altele, „spiritul Yaltei”, când, la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, marile puteri reprezentate de Stalin, Roosevelt și Churchill s-au întâlnit în acest oraș din Crimeea pentru a împărți lumea. Președintele rus refuză să admită realitatea dură că Rusia nu mai are aceeași greutate pe planetă”.
Și dacă Kremlinul se pregătește deja pentru următorul război? Iată întrebarea provocatoare pusă de revista franceză L'Express.
Pentru cercetătorul consultat de revistă, întrebarea nu este dacă Rusia va ataca o altă țară din Europa, ci când.
”Imaginați-vă o țară NATO precum Marea Britanie, Franța sau chiar Germania vizată de Vladimir Putin, odată ce luptele s-au oprit în Ucraina.
Acum imaginați-vă o Alianță paralizată, cu membrii săi prinși între angajamentul lor de a ajuta orice țară aliată atacată și opiniile lor publice, potențial reticente în a se angaja într-un conflict extern... Într-un an, poate cinci. Sau chiar mai devreme: în lunile următoare, o campanie de asasinate, sabotaj și incendieri se va intensifica în toată Europa”.
