După Franța, și Italia dezvăluie amestecul rusesc în România. Bucureștiul tace


Episode Artwork
1.0x
0% played 00:00 00:00
Mar 05 2025 3 mins   2

Guvernul italian a emis un raport în care invocă ingerințele rusești în alegerile din România . Și aceasta, chiar în ziua în care SVR, serviciul de spionaj rusesc, acuza UE că duce un război împotriva lui Călin Georgescu și a altor lideri europeni care îl susțin pe Donald Trump.

Raportul, având la bază informații ale serviciului de informații pentru securitatea Italiei, arată felul în care atacurile hibride instrumentate de Rusia au venit în sprijinul lui Călin Georgescu, în preajma primului tur al alegerilor prezidențiale.

Documentul prezintă, printre altele, o cronologie a evenimentelor care au avut ca punct culminant anularea scrutinului și arată cum au fost activate 25.000 de conturi TikTok, cu doar două săptămâni înainte de primul tur. De asemenea, peste 5.000 de conturi au fost create pe rețeaua rusească Telegram, fiind sponsorizate cu peste 380.000 de dolari. Toate, în favoarea lui Călin Georgescu.

Au fost instrumentate și circa 85.000 de atacuri la adresa infrastructurii electorale a României, din 33 de țări.

Raportul italian vine la o lună după cel al  serviciului francez de protecție împotriva interferențelor digitale străine, VIGINUM, care a vorbit deste imixtiunile străine în favoarea candidatului Călin Georgescu. 

Potrivit instituției franceze, unii dintre influencerii pro-Georgescu au fost plătiți de către firme cu legături în Ucraina. Autoritățile de la Paris cred că metode similare de manipulare riscă să fie folosite și în Franța.

Cele două rapoarte, italian și francez, oferă destule contraargumente celor care spun că anularea alegerilor  din noiembrie-decembrie ar fi fost lipsită de temei. Dar mesajul trece, în același timp, mult peste granițele României.

Nu doar România, ci întreaga Uniune Europeană se află în acest moment sub atacuri venind din două direcții: Moscova și Washington. Ținta acestor atacuri o reprezintă, în realitate, democrațiile liberale și incluzive pe care se bazează Uniunea Europeană. De fapt, valorile europene.

Faptul că Rusia duce campanii susținute de dezinformare pe rețelele sociale, în sprijinul unor candidați sau partide cu discursuri radicale și anti-europene, nu este o noutate.

Cu Statele Unite e un pic mai complicat. Acuzat că a câștigat alegerile inclusiv cu sprijin rusesc – cel puțin runda din 2016 – Donald Trump nu poate suporta ideea că undeva, în Europa, intruziunea rusească este dovedită și, mai rău, sancționată.

În al doilea rând, Donald Trump este susținut de magnați ai tehnologiei, care controlează și marile rețele de socializare. Or, acestea, începând cu rețeaua X a lui Elon Musk, se află în vizorul Comisiei Europene, fiind foarte aproape de amenzi considerabile. Ceea ce în America, azi, trece drept libertate de exprimare, în Europa poate însemna discurs al urii, discriminare sau dezinformare.

Este, dacă vreți, imaginea unei ciocniri culturale între Europa și America lui Trump sau, dacă vreți, mișcarea MAGA.

Așadar, când vorbesc despre intruziunile rusești în România, italienii și francezii privesc cu un ochi și către America lui Trump, partener de data recentă al Moscovei.

Dar România?

Un raport detaliat al autorităților române cu privire la intruziunile din timpul alegerilor prezidențiale, așa cum a fost cel prezentat, la timpul respectiv, de autoritățile de la Chișinău, se lasă încă așteptat.

Deocamdată, cel puțin, la București se tace.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România