Revista presei românești

Rezultate alegeri parlamentare. Harta pe județe (Europa Liberă) - „Tătucul care rezolvă totul” vs. Constituția: ce ar trebui să caute românii la un președinte și la ce e bun sistemul actual (Panorama)

Presa dedică spații ample alegerilor parlamentare.

HotNews.ro prezintă rezultatele alegerilor parlamentare 2024. BEC a numărat voturile din peste 99% dintre secții. În viitorul parlament vor fi șapte partide: E vorba despre PSD, AUR, PNL, USR, SOS, UDMR și POT.

În Diaspora, AUR, SOS și POT au împreună peste 50% dintre voturi.

Partidele care nu vor fi trecut pragul electoral adună în acest moment circa 10% din voturi, iar acestea vor fi redistribuite, proporțional cu scorul înregistrat, partidelor care vor obține peste 5%.

Ziarul Financiar observă că partidele nu au reuşit deloc să convingă tinerii să iasă la vot. S-a înregistrat ieri o prezenţă de doar 7% la tinerii 18-24 ani, faţă de peste 60% la peste 45 de ani. Votul a început bine, dar s-a înmuiat spre seară, ajungând la numai 9,4 mil, adica 52%. O problemă a fost Bucureştiul, un fief al PNL şi USR, care a ieşit la vot mult prea puţin faţă de estimări.

În Libertatea despre starea PNL, la cald. Prăbușirea nu a putut fi oprită de mitul Bolojan. Cel mai prost rezultat din ultimii 20 de ani

Alegerile din 2024 aduc PNL înjumătățirea numărului de mandate, primele estimări fiind că în urma rezultatului de duminică vor obține în jur de 60 de mandate, la un rezultat de 12-13%, un rezultat la care se așteaptă la finalul numărării voturilor. Este cel mai mare eșec al liberalilor din ultimele două decenii.

De rezultatele alegeri parlamentare se ocupă și Europa Liberă, care publică harta pe județe.

Aflăm astfel că PSD a câștigat alegerile parlamentare în 25 de județe.

PNL a triumfat în șase județe (Bihor, Cluj, Alba, Sibiu, Teleorman, Ilfov), AUR în trei Constanța, Suceava și Arad), USR în două județe (Timiș, Brașov) , plus municipiul București. UDMR a câștigat în cinci județe (Covasna, Harghita, Mureș, Sălaj, Satu Mare).

Alegeri în România: PSD, lider în umbra dreptei radicale, este titlul cu care își deschide ediția în limba română pagina DW.

”România schimbă ora la conservatorism” prin apariția unui pol suveranist de dreapta în Parlament.

Principalul partid de guvernământ din coaliția de la București, PSD, rămâne în frunte.

În zona observatorilor politici de la București circulă mai multe ipoteze legate de eventualele formule guvernamentale, dar toate sunt speculații, cât timp nu se cunoaște rezultatul turului doi al alegerilor prezidențiale, de duminica ce vine.

Analistul politic Mihnea Dumitru a declarat pentru DW ca este ”un vot puternic urban, dar un urban modificat, stricat de sărăcie și suveranism”.

Apariția unui pol suveranist constituit din mai multe grupări populiste de dreapta nu se explică doar prin manipulările externe, adaugă analistul politic: ”Se adunaseră prea multe: pandemia, costurile la energie, inflația și dezamăgirea în clasa politică, percepția de corupție și tot ce se mai putea imputa guvernelor PSD și PNL. Pe partea progresistă nu pare să avem nimic”. În fine, AUR, SOS și POT sunt percepute ca formațiuni noi, astfel că nu au fost chemate de electorat la decont. Prin urmare, constată Mihnea Dumitru, ”România schimbă ora la conservatorism. Puterea unei democrații se vede din opoziție, mai degrabă decât de la putere. În oricare variantă actuală, opoziția este dezamăgitoare, ceea ce e trist și distruge încrederea în viitor”.

Iar pe pagina Panorama puteți citi despre „Tătucul care rezolvă totul” vs. Constituția: ce ar trebui să caute românii la un președinte și la ce e bun sistemul actual.

Președintele țării împarte puterea executivă cu Guvernul.

Fiindcă e ales prin vot direct de către cetățeni, președintele are o legitimitate politică importantă și atribuții în domeniile care țin de politică externă, apărare, mediere, promulgarea legilor și reprezentare.

În cartea „Ce vrem de la președintele țării ”, politologul Cristian Preda subliniază că primul articol din Constituție despre președinte îl numește un reprezentant al țării. Ca să-ți reprezinți țara, trebuie să o și știi: președintele „trebuie să plece urechea la societatea de azi, să știe cum trăiește un țăran sau studentul cazat într-un cămin”. Preda spune și că președintele ar trebui să se asigure că niciun drept individual nu e călcat în picioare, iar pentru asta ar trebui să se consulte măcar o dată pe lună cu Avocatul Poporului.

În ceea ce privește politica externă, președintele ar trebui să facă toate eforturile diplomatice ca România să își îndeplinească cele mai importante obiective imediate: după aderarea completă la Schengen, următoarele obiective ar fi când să trecem la euro, dar și admiterea în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

În opinia lui Răzvan Petri, specialist în științe politice, masterand în Politici Publice la University College London și cofondatorul paginii Politică la minut, ar trebui să ne uităm și la cât de loial este un președinte conceptului de democrație, dar și cât de integru este, având în vedere puterile sale sporite când vine vorba de apărare și capacitatea de a-și extinde atribuțiile.

„Președintele are putere în zona de securitate națională și numește șefii serviciilor. E cel mai bine informat om din stat, e președintele CSAT. Și poate să-și extindă foarte mult atribuțiile, prin Strategia Națională de Apărare a Țării. Dacă incluzi acolo domenii precum educație, mediu, corupție, dintr-o dată, serviciile secrete și instituțiile de forță au motiv să se implice în acele domenii”, explică el.